Adrienne von Speyr despre rugăciune


DESPRE TĂCEREA TATĂLUI ŞI DESPRE RUGĂCIUNE

De câte ori un om ajunge să-l cunoască pe Tatăl ceresc, începe acel dialog între ei care poartă numele de rugăciune. Vorbirea omului este întrebare pusă lui Dumnezeu; vorbirea lui Dumnezeu este răspuns. Primele cuvinte pătrund în ceva care a precedat dintotdeauna cuvântul, în ceva care pare a fi o tăcere etemă, dar care era totuşi schimbul reciproc de iubire dintre Tată şi Fiu în Duh, unde Fiul este desigur Cuvântul etern al Tatălui, iar Duhul înseamnă schimbul de iubire, însă cuvântul iubirii nu este auzit de omul care nici măcar nu este încă acolo. Atunci când, cu cuvântul întrebător al rugăciunii noastre, pătrundem în această zonă de eternitate, ne putem imagina că Dumnezeu Tatăl a tăcut de-a lungul unei întregi eternități cu Fiul (care este Cuvântul) și cu Duhul, căci Dumnezeu nu avea nevoie de niciun cuvânt ca să se iubească și ca să-și realizeze voința tripersonală. Primul Cuvânt rostit ar însemna deci că, prin admiterea omului în el, dialogul etern primește o nouă înfățişare, căci de acum încolo el poate fi înregistrat și transmis, ca acest Cuvânt rostit, revelat. Astfel, de actul Creației se leagă actul Cuvântului rostit, creator.


Atunci când un om care se roagă se hotărăște să lase totul ca să se retragă în singurătatea rugăciunii pure, în viaţa contemplativă, el este conștient că nu o poate face decât din forța nemijlocită a tăcerii lui Dumnezeu. El a auzit Cuvântul lui Dumnezeu, care la chemat; a dat la rândul său, desigur, un răspuns afirmativ audibil, spunând DA; dar odată ce alegerea vieții este purificată în faţa lui Dumnezeu și odată ce începe viața în contemplație, el stă în faţa tăcerii lui Dumnezeu, îi stă la dispoziție. Aspirația și contemplația sa vizează de acum înainte această tăcere.


În fiecare rugăciune, chiar dacă nu-i decât un scurt și fervent Doamne-ajută, suntem mânați de credință. lar asta înseamnă că omul trebuie să lase în seama lui Dumnezeu răspunsul la rugăciunea sa și, chiar dacă Dumnezeu îi răspunde întocmai aşa cum sperase și poate că-i trimite chiar ajutorul sau soluţia dorită, omul nu poate avea o privire de ansamblu asupra distanţei invizibile de la rugăciune până la ascultarea ei și nu o poate explica nimănui. De aceea, pentru credincios nu este uimitor nici faptul că Dumnezeu poate să-i răspundă într-un mod cu totul diferit de cel sperat. Se poate întâmpla ca dificultatea pe care ar fi dorit s-o vadă rezolvată, să trebuiască să persiste în continuare. Şi astfel credinciosul care, cu credință, și-a lansat pur și simplu apelul în fața tăcerii lui Dumnezeu, trebuie să ia acum, cu aceeași credință, tăcerea lui Dumnezeu drept răspuns. Credința, care știe că stă în fața tăcerii lui Dumnezeu, e mulțumită de acest răspuns. Ea știe că Dumnezeu nu se poate să n-o fi auzit și că el a absorbit cuvântul celui care s-a rugat în tăcerea lui. lar dacă cel ce se roagă o știe cu adevărat, atunci a ajuns mai departe decât era la începutul rugăciunii sale: pentru că nu mai crede acum că Dumnezeu ar trebui să-l ajute în problema lui limitată; el este convins că totul e drept aşa cum este.


DESPRE CUVÂNTUL TATĂLUI ŞI DESPRE RUGĂCIUNE

Când un creștin se roagă, el îl aude pe Dumnezeu și dincolo de cuvântul său exprimat; căci există împreunarea acelui efect nerostit pe care îl are asupra lui și asupra Bisericii, care-l provoacă să-l urmeze și care-l însoțește; acel ceva care-i întărește iubirea, care-i înflăcărează speranța. Sunt faptele Dumnezeului tăcut, fapte care stau ca urmări concrete, palpabile, ale Cuvântului propovăduit de Domnul: „Bateți și vi se va deschide!” Omului nu i se spune întruna: Crede, iubește, speră mai mult! Ci, pentru că se roagă, Dumnezeu îl face să creadă, să iubească, să spere mai mult. El înmulțește virtutea, căreia-i este necesar, primind cuvântul celui ce se roagă în tăcerea sa dumnezeiască și dăruindu-l mai departe astfel ca faptă, faptă despre care individul nu poate da niciun fel de socoteală, dar despre care Biserica ia cunoştință, întrucât efectul unuia trece asupra tuturor, credința sporită a unuia rodește în ceilalți, în Cuvântul și prin Cuvântul Tatălui se clădește comunitatea sfinților. Şi de fiecare dată, în faptă se revelează Fiul.


Adrienne von Speyr a fost o mistică a secolului XX. A trăit între 1902 și 1967, fiind de profesie medic. Întâlnirea cu părintele Hans Urs von Balthasar în 1940 o va orienta spre catolicism, ea provenind din mediul protestant elvețian. Viziunile sale mistice sunt publicate în peste 50 de volume.

Hans Urs von Balthasar nota despre „contribuția” autoarei la domeniul misticii: „Întrucât experiențele și descoperirile acordate ei sunt în întregime de natură carismatică, aceste zone nu pot fi în niciun caz găsite logic sau deduse. Ele i-au fost pur și simplu date așa cum sunt. De altfel, atunci când se construia vreun edificiu cu privire la lucrurile lui Dumnezeu, nimic nu-i repugna mai mult Adrianei decât căutarea unui punct final.” (Adrienne von Speyr și misiunea sa teologică).

Fulton Sheen despre dezamăgire

În ultimul Său cuvânt, Domnul spune că nicăieri nu ne putem simți împliniți decât în Dumnezeu. Este absolut imposibil să fim fericiți aici, pe pământ. Nimic nu demonstrează mai clar acest lucru decất dezamăgirea. Aproape că putem spune că esența vieții este dezamăgirea. Abia așteptăm o funcție, o căsătorie, o proprietate, putere, popularitate, bogăție, iar… Mai mult

50 de îngeri pentru întregul an – Îngerul recunoștinței

Recunoștința este astăzi un lucru rar. Oamenii au pretenții nemăsurate. Au impresia că sunt mereu în dezavantaj. De aceea au în continuu nevoie de mai mult, au devenit de nesăturat și de aceea nu se mai pot bucura de nimic. Filosoful Pascal Bruckner descrie omul zilelor noastre ca un bebe imens cu capricii exagerate. Nu îi… Mai mult

[AUDIO] O selecție frumoasa de istorioare pentru suflet, de Bruno Ferrero

O selecție frumoasa de istorioare pentru suflet, de Bruno Ferrero pentru concursul „Să aducem primăvara în inimi”.

Voce: Elisabeta Strâmbu

Casa „Sf. Iosif” Odorheiul Secuiesc

Editare: Livius Hodiș

Un dar din suflet, la ceas aniversar

PACHET ANIVERSAR – Colecţia Quaestio (Pachetul conţine 8 titluri)

1. „Cuvântul lui Dumnezeu. Scriptură – Tradiţie – Magisteriu” – Joseph Ratzinger/Papa Benedict al XVI-lea (156 pagini) 
Cele trei texte care compun acest volum tratează, dintr-o perspectivă ecumenică, despre Cuvântul lui Dumnezeu care e viu în Biserică. Două întrebări la care autorul răspunde pe parcursul analizelor sale: cum poate fi cunoscut și predicat adevărul credinței creștine? Poate fi acesta demonstrat și transmis? Regăsim aici teme esențiale ale pontificatului lui Benedict al XVI-lea, și anume refacerea unității depline și vizibile a tuturor ucenicilor lui Cristos. Cartea dezvăluie soluțiile teologului și cardinalului Ratzinger, pe care acesta le-a reluat și în calitate de pontif roman.


2. “Strălucirea lui Dumnezeu în zilele noastre. Meditaţii la anul liturgic” – Joseph Ratzinger/Papa Benedict al XVI-lea (200 pagini) 

Joseph Ratzinger / Papa Benedict al XVI-lea ne oferă niște meditații profunde cu privire la ceea ce ar trebui să fie viața noastră întru Cristos trăită în acord cu marile sărbători ale anului liturgic. Astfel, acestă carte cuprinde gânduri despre probleme de maximă actualitate, precum cele ale păcii, sărăciei, nefericirii, alienării, dar și despre ce înseamnă respectul față de mediu, cum ar trebui să arate un bun conducător sau cum să dăm sens timpului nostru – toate acestea văzute din perspectiva semnificației sărbătorilor creștine. Prin aceasta el ne oferă un adevărat ghid de orientare spirituală în lumea de astăzi.

„Sărbătorile creștine sunt atât de indispensabile vieții noastre deoarece ele nu reprezintă numai un prilej de timp liber. Prin ele putem să întâlnim, atunci când deschidem ochii, ceea ce este total în afara experienței comune, pe Cel absolut Altul, respectiv rădăcinile istoriei noastre, experiențele fondatoare ale umanității, iar de-a lungul lor putem experimenta iubirea eternă, care este adevărata sărbătoare a omului.” Joseph Ratzinger / Benedict al XVI-lea.


3. “Despre creaţie şi cădere. La Început Dumnezeu a creat. Consecinţele credinţei în creaţie. OMILII” – Joseph Ratzinger/Papa Benedict al XVI-lea  (120 pagini)

„Amenințarea tuturor lucrurile vii prin activitatea omului, despre care astăzi se vorbește pretutindeni, a dat o nouă urgență tematizării temei creației. În mod paradoxal, se poate însă constata că, în același timp, mesajul despre creație este aproape cu desăvârșire absent din cateheză, din predicare și chiar din teologie.” Astfel, în cadrul a patru omilii pe marginea relatărilor biblice despre creație și a unei prelegeri despre consecințele credinței în creație, Joseph Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea), își propune în această carte să aducă din nou, în conștiința contemporanilor, această temă fundamentală și „să ofere o încurajare pentru dezvoltarea acestui subiect în cadrul proclamării mesajului creștin și a teologiei.”

Confruntând în permanență ideea creștină despre creație cu marile idei științifice și filosofice care au adus în discuție această temă, Joseph Ratzinger reușește, în același timp, să aducă la lumină atât pericolele implicate în viziunile despre lume care resping ideea creației, cât și semnificația și consecințelele mesajului creștin despre creație și despre locul omului în lume.

Creația își atinge sensul, și omul devine desăvârșit, adică răscumpărat, doar atunci când creația și răscumpărarea sunt gândite împreună, iar credința este trăită în totalitatea ei.


4.“Credinţă creştină şi înţelegere umană. Studii despre Euharistie, Treime şi persoana umană” – Robert Sokolowski (336 pagini)
Studii despre Euharistie, Treime și persoana umană

Distincția operată de creștinism între Dumnezeu și lume constituie tema primului grupaj de eseuri din volumul de față, care discută locul filosofiei în credința creștină și câteva tipuri de raționament adecvate credinței creștine. A doua secțiune a cărții discută Euharistia (expresia primară a vieții creștine), slujirea episcopală (al cărei rol suprem este celebrarea euharistică) și misterul Sfintei Treimi. A treia secțiune a volumului explorează impactul credinței creștine asupra înțelegerii pe care o avem despre persoana umană. Eseurile din această secțiune tratează concepte ca sufletul și persoana, viața politică și legea naturală. O temă recurentă în această secțiune este afirmația că fiecare lucru are natură și finalitate proprii, cu alte cuvinte au inteligibilitate proprie, care trebuie respectată de acțiunea, știința și filosofia omului și nu trebuie subminate de credința religioasă. Credința nu diluează naturile lucrurilor, nici nu transformă finalitățile lucrurilor în scopuri. A patra și ultima secțiune analizează în ce fel poate credința creștină să modeleze rațiunea practică și teoretică. Eseurile examinează medicina, profesiile și psihanaliza și explorează câteva din implicațiile instituționale ale credinței și rațiunii în viața academică și în programele de seminar. Eseurile au fost scrise pentru diverse ocazii și de aceea există elemente care se reiau, însă eu cred că, datorită diferențelor de context, reluările nu sunt redundante, ci clarificatoare.


5. “Arta – memorie a comuniunii”- Marko Ivan Rupnik (200 pagini)
Poetul rus Ivanov şi-a atins apogeul misiunii în aprofundarea raportului dintre artă, cultură şi credinţă. În viziunea sa, există o analogie vitală între artă şi credinţă, fapt care apropie între ele actul creaţiei artistice şi experienţa religioasă. În procesul de creaţie artistică autentică se poate da de urma parcursului adevăratei experienţe spirituale. Autorul cărţii, teolog şi pictor la rându-i, aşteaptă de la scrierile lui Ivanov să vadă dacă actul creaţiei artistice, atât de apropiat de modul de gândire al Sfinţilor Părinţi, nu poate oferi inspiraţia pentru o metodă teologică în stare să determine întoarcerea teologiei la sursele ei vitale.
 


6. “Biblia răspunde” – Ioan Ploscaru (144 pagini)
„Sfânta Scriptură are unele citate care foarte greu se pot interpreta, chiar de către persoane cu studii teologice de ani îndelungaţi. Cum ar putea să le interpreteze cineva fără studii în acest domeniu? Important, pentru mântuirea noastră, nu este să cunoaştem în întregime înţelesul Sfintei Scripturi, ci două lucruri trebuiesc: Iubirea de Dumnezeu şi iubirea de aproapele (Mt. 22,37; Mc 12,30-31; Lc 10,27).”


7. “Creştinii în faţa lui Israel” – Michael Remaud (162 pagini)
Cartea de față, deși scrisă în 1983, nu s-a „învechit” nicidecum. Mentalitățile se schimbă cel mai greu și prejudecățile, îndelung vehiculate, hrănite și de prea omeneasca lene intelectuală, continuă să modeleze comportamentele și atitudinile. Michel Remaud înfățișează aici o reflecție teologică bine fundamentată, argumentată și nuanțată, menită să trezească reflecția creștinului serios, dornic de a fi pe placul Domnului său. Deși de la data apariției acestei lucrări s-a cercetat și s-a scris mult, sub impulsul Declarației Nostra Aetate a Conciliului Vatican II (1965), și s-au făcut pași importanți pe plan mondial în dialogul dintre creștini și evrei, la noi această temă de reflecție e departe de prim-planul vieții religioase și intelectuale. De aceea, lucrarea pe care o propunem poate sluji drept introducere într-un domeniu perceput astăzi drept vital pentru o bună așezare a credinței creștine. Nu sunt ocolite întrebările incomode, nu sunt mascate dificultățile, dar toate apar ca tot atâtea provocări pentru gândire și pentru credință.


8. “Frica de răscumpărare şi alte eseuri” – Reno Russel (160 pagini)

„Acedia e un cuvânt de origine greacă și, literal, înseamnă „fără grijă”. În tradiția latină a celor șapte păcate de moarte, ne-a parvenit sub denumirea tristitia sau otiositas, tristețe sau indolență. Însă nu-i de ajuns să cităm sinonime și traduceri. Pentru tradiția monastică, acedia sau trândăvia e o stare spirituală complexă, ce desfide definirea simplă. Ea descrie o moleșeală și o deznădejde care copleșesc străduința spirituală. Trândăvia nu e simplă indolență sau lene; ea implică o stare de torpor animi, o plictiseală a sufletului ce poate izvorî la fel de ușor și din agitație, și din apatie.”

Volumul de față cuprinde șapte texte scrise de Russell Reno între anii 2003 și 2017.

Russell Reno (n. 1959) este un teolog american, format în tradiția episcopaliană și devenit catolic în anul 2004. El este editorul, de mulți ani deja, al prestigioasei reviste First Things. Journal of Religion and Public Life și autorul a numeroase cărți.

Ideile lui Reno provin din marea tradiție a gândirii teologice, spiritul lui e unul alert, iar scriitura este bogată stilistic. Așadar, o combinație rară de înțelepciune și elocvență.


PACHET ANIVERSAR – Colecţia Quaestio (Pachetul conţine 3 titluri)

1. “Răstigniţi cu Cristos” (144 pagini)

Mântuitorul nostru Isus Cristos şi-a ales unele suflete privilegiate, pentru a lua parte în mod vizibil la Patimile şi Agonia Sa, imprimându-le în trup şi suflet rănile şi durerile sale. Aceştia sunt stigmatizaţii.

Niciodată în istoria Bisericii creştine nu au fost atâţia stigmatizaţi, bărbaţi şi femei, purtând rănile Mântuitorului, ca în secolul XX; dar se poate afirma că în secolul nostru s-au comis şi cele mai mari păcate: două războaie mondiale în care au murit milioane de oameni; au fost mari prigoane şi crime în masă, atât din partea hitlerismului ultranaţionalist, cât şi din partea comunismului ateu, ucigând alte zeci de milioane de oameni nevinovaţi, şi la care mai putem adăuga sectele diabolice şi religiile păgâne care macină conştiinţele şi distrug ideea de Dumnezeu.

Ioan Ploscaru


2.“Urmele lui Dumnezeu” (168 pagini)

Unde este adevărata fericire, după care tânjeşte sufletul omenesc? De ce atâta suferinţă? Cine ar putea să ne răspundă? Cine deţine aceste secrete, căci la fiecare pas ne înconjoară imprevizibilul, necunoscutul…

Astfel se întreabă omul, mai cu seamă după ce rămâne singur… Familia s-a destrămat, boala nemiloasă, patul de spital atât de inospitalier,… totul se prăbuşeşte în jurul său…

Treptat, în adâncul fiinţei sale, o anumită şoaptă şi o anumită vinovăţie îl atrage spre sacru. Obscur şi nesigur, cugetând cu disperare, omul găseşte acest Absolut, găseşte pe Dumnezeu, care-l aşteaptă de mulţi ani…

Ioan Ploscaru


3. “Biblia răspunde” (144 pagini)

„Sfânta Scriptură are unele citate care foarte greu se pot interpreta, chiar de către persoane cu studii teologice de ani îndelungaţi. Cum ar putea să le interpreteze cineva fără studii în acest domeniu? Important, pentru mântuirea noastră, nu este să cunoaştem în întregime înţelesul Sfintei Scripturi, ci două lucruri trebuiesc: Iubirea de Dumnezeu şi iubirea de aproapele (Mt. 22,37; Mc 12,30-31; Lc 10,27).”


PACHET ANIVERSAR – Papa Francisc (Pachetul conţine 2 titluri)

1. “Ce ar face Papa Francisc? Aducând nevoiaşilor vestea cea bună” – Sean Salai (176 pagini)
 

Ce ar face Papa Francisc? este un amestec reconfortant de istorioare personale, spiritualitate iezuită și învățături papale, combinând cu iscusință anecdota și cunoașterea interioară în aceste pagini bine scrise. Pentru toți cei care doresc să accepte chemarea Papei Francisc de a trăi mai aproape de Isus, Salai este ghidul perfect: plin de duh, înțelept și provocator.”

– Austen Ivereigh, autorul cărții Marele reformator: Francisc și devenirea unui Papă radical
 

“Printr-o analiză clară și convingătoare, Salai ne deschide o fereastră către inima Papei Francisc, permițându-ne să aruncăm o privire în izvorul din care Sfântul Părinte vorbește despre tandrețea cu care ne iubește Dumnezeu și despre nevoia ca toți credincioșii să aducă acea iubire într-o lume care o așteaptă. Recomand cu căldură această carte tuturor celor care doresc să răspundă la chemarea Papei Francisc de a deveni mijlocitori și misionari plini de bucurie ai milostivirii.”

– Episcop Frank Caggiano, Dieceza de Bridgeport


2. “PAPA FRANCISC. Cuvinte pentru inimă, minte și mers împreună” – Diane Houdek (194 pagini)

Trebuie să credem că, așa cum piatra de la mormânt a fost dată la o parte, la fel va fi îndepărtat orice obstacol din calea comuniunii depline. Va fi un har al învierii, pe care îl putem pregusta chiar astăzi. Ori de câte ori cerem iertare unul altuia pentru păcatele săvârșite împotriva altor creștini și de câte ori găsim curajul de a ierta și de a primi iertarea, noi experimentăm Învierea! De câte ori depășim vechi prejudecăți și găsim curajul de a construi noi relații fraterne, noi mărturisim că Isus Cristos a înviat cu adevărat! De câte ori reflectăm la viitorul Bisericii în lumina vocației sale pentru unitate, strălucește aurora Paștilor! Reafirm aici speranța, exprimată deja de predecesorii mei, pentru continuarea dialogului cu toți frații noștri în Cristos pentru a găsi o modalitate de exercitare a slujirii Episcopului Romei, care, în fidelitate față de misiunea sa, să fie deschisă față de circumstanțe noi și, în contextul actual, să fie o slujire a iubirii și a comuniunii, recunoscută de toți. (cf. Ioan Paul al II-lea, Et Unum Sint, 95-96).

BAZILICA SFÂNTULUI MORMÂNT (IERUSALIM), DUMINICĂ, 25 MAI 2014


[AUDIO] “Ceva bani ” – Bruno Ferrero

Să aducem primăvara în inimi – Concursul lunii martie.

Din istorioarele pentru suflet ale lui Bruno Ferrero, ne bucurăm de „Ceva bani”, din volumul “Trandafirul de mare preţ” în interpretarea dnei Adriana Moldovan.

Editare: Livius Hodiş

Noi apariţii la Galaxia Gutenberg


„Lupta mea alături de Dumnezeu împotriva Satanei”

 Părintele Amorth în dialog cu Elisabeta Fezzi

Preot al Congregației Sfântul Paul, pr. Gabriele Amorth (1925-2016), a fost recunoscut la nivel internațional ca fiind cel mai mare exorcist din lume. Misiunea sa de alungare a diavolului printr-o dăruire neîncetată a câştigat recunoştința a mii de credincioși și stima celor  mai importante autorități ale Bisericii Catolice. A scris numeroase lucrări de succes și a realizat o emisune radio foarte populară la Radio Maria din Roma.

Înalt și chel, cu un zâmbet primitor şi ochi voioși, Don Amorth a petrecut zeci de ani luptându-se cu diavolul corp la „corp”, executând literalmente zeci de mii de exorcisme.

Când a murit părintele Amorth în 2016, era cel mai faimos exorcist din lume, un legendar şi miraculos izgonitor de demoni. Pentru mulți pe care i-a ajutat, a fost trimisul lui Dumnezeu, eliberându-i de ani de opresiune demonică; pentru alții a reprezentat doar tipul ăla sărit de pe fix, preotul extremist ce-l vedea pe dracul pretutindeni.

În aceste interviuri nepublicate până acum, părintele Amorth te duce în lumea sa, oferindu-ți viziunea înfiorătoare a luptelor sale zilnice cu diavolul. În această carte nu veți întâlni un magician sau un nebun, ci veți cunoaște un creştin autentic şi un preot umil, unul care glumește și ia viața aşa cum i-o oferă Providența.

Nu numai că veți învăța de la Don Amorth cum procedează şi de ce, dar veți descoperi și sursa credinței sale profunde și a curajului său remarcabil: puncte forte esențiale nu numai pentru exorcişti, ci pentru fiecare persoană care îl iubește și îl slujește cu adevărat pe Dumnezeu.

Într-adevăr, cu ajutorul acestor pagini fascinante, putem ajunge să dobândim aceeaşi dârzenie ca și părintele Gabriele Amorth, neînfricatul exorcist care se lupta zilnic cu Satana… şi care a și câștigat.

Printr-o serie de convorbiri cu părintele Gabriele Amorth în ultimi ani de viață, transcrise cu extremă fidelitate de gândire și limbaj, Elisabetta Fezzi ne redă în această carte un adevărat testament spiritual al celui mai faimos și îndrăgit exorcist. Astfel aflăm detalii deosebite ale vieții sale, ale vocației sale și ale activității de exorcist: când, adolescent fiind, se simte chemat la preoție, apoi despre diferitele oportunități pe care i le oferă viața (Acțiunea Catolică, munca politică cu Andreotti.), până la alegerea complexă și obositoare a ultimilor treizeci de ani, dedicați luptei împotriva diavolului și efortului de a aminti lumii că figura Satanei nu trebuie luată în derâdere. Pagini care ne descoperă personalitatea complexă a preotului paulin, cu totul altceva decât imaginea de om posomorât, cum adesea a fost descris: Amorth este cu siguranță riguros, cu sine înainte de toate, dar și ironic, simplu ca un copil în unele momente, capabil să glumească și să ia viața așa cum i-o oferă Providența.

A doua parte a cărții adună, tot datorită Elisabettei Fezzi, o serie de mărturii ale persoanelor care i-au fost mai apropiate: de la Roza, care îl asista la exorcisme; la cei doi preoți paulini care i-au stat aproape în momentele dificile până la părintele Stanislau, din ordinul pasionist, care i-a urmat. Cuvintele sale și cele ale prietenilor ne oferă mijloacele ideale de a pătrunde în lumea celui mai mare exorcist din ultimii o sută de ani.

Colecția: PanopticumTraducător: Cristian ŞoimuşanISBN: 978-973-141-863-6
Număr pagini: 236Format: 13×20


„Regula de viaţă a unei MAME. Cum să păstrezi ordinea în casă şi pacea în suflete.”

 Holly Pierlot


This image has an empty alt attribute; its file name is regula.jpg

Pe 1 ianuarie 2000, Holly Pierlot bătea cu pumnul în masa din bucătărie și îi striga soțului: „Nu mai suport!” Maternitatea și educația la domiciliu o copleșiseră. Casa era murdară, rufele − împrăștiate peste tot. Holly se simțea frustrată, descurajată și singură. Nu avea timp nici să respire, darămite să se distreze cu cei cinci copii ai săi sau să iasă cu soțul la o plimbare. Da, îl iubea pe Philip și îl iubea pe Dumnezeu, dar ajunsese să se supere pe libertatea lui și aproape că nu găsea niciodată timp pentru rugăciune. Astăzi, totul merge cu mult mai bine. Holly încă practică homeschooling, dar casa este curată, face mai multe lucruri, iar copiii sunt mai fericiți. Există mai puțin stres, mai puține conflicte și mai puține treburi casnice. Holly a fost vindecată de rănile din trecut care i-au tulburat sufletul și căsătoria. Iar partea cea mai bună e faptul că acum ea se roagă cel puțin o oră în fiecare zi și petrece timp cu Philip în fiecare seară. Holly a adus aceste schimbări grație a ceea ce ea numește Regula de viață a unei mame, un model de viață care combină înțelepciunea spirituală a mănăstirii cu înțelepciunea practică a unei mămici. Manualul lui Holly este mai mult decât o metodă de organizare; este o modalitate pentru mamele creștine de a răspunde chemării la sfințenie a lui Dumnezeu. Cu ajutorul propriilor tale reguli, poți să-ți gestionezi gospodăria, să te apropii de Dumnezeu, să-ți iubești mai mult soțul și să crești copii creștini buni. În aceste pagini înțelepte și practice, Holly vă arată cum.

Vrei să fii o soție și o mamă mai bună? Să ai mai multă ordine în viața ta? Să crești în comuniune cu Dumnezeu? Ești deja disperată? Cu ajutorul unui set de reguli personale, vei transforma maternitatea și poverile ei în vocația plină de bucurie care ar trebui să fie.

Află de la Holly Pierlot cum să pui la punct un manual de bună-viețuire pentru tine și familia ta, făcând să domnească pacea în căminul vostru, învățând să te apropii de Dumnezeu, să-ți iubești mai mult soțul, crescând copii credincioși.

De-a lungul acestor pagini pline de sfaturi practice și de înțelepciune, Holly Pierlot vă arată cum se poate reuși.

Colecția: Parenting cu HARTraducător: Cristiana SecheleaISBN: 978-973-141-909-1
Număr pagini: 270Format: 13×20



[CONCURS] Să aducem Primăvara în inimi

Update: Concursul se prelungeşte până în data de 5 Mai.

➯Înregistrează-te (chiar și cu telefonul), citind o istorioară pentru suflet din volumele de povestiri ale lui Bruno Ferrero, pentru a călăuzi primăvara în inimile prietenilor noștri.Cea mai deosebită înregistrare va fi premiată cu cărți în valoare de 300 de lei.

➯Înregistrările în format MP3 sau MP4 vor fi trimise la adresa contact@galaxiagutenberg.ro sau operaregutenberg@gmail.com până în data de 5 aprilie 2021.

➯Cele mai frumoase înregistrări vor fi urcate pe blogul și canalul de Youtube al editurii

Premierea va fi în data de 6 aprilie.

Regula de viaţă a unei MAME – Holly Pierlot

Inaugurăm o nouă colecție – Parenting cu HAR, cu un prim volum dedicat MAMELOR. Poate cel mai frumos cadou al lunii martie, la Galaxia Gutenberg.

Pe 1 ianuarie 2000, Holly Pierlot bătea cu pumnul în masa din bucătărie și îi striga soțului: „Nu mai suport!” Maternitatea și educația la domiciliu o copleșiseră. Casa era murdară, rufele − împrăștiate peste tot. Holly se simțea frustrată, descurajată și singură. Nu avea timp nici să respire, darămite să se distreze cu cei cinci copii ai săi sau să iasă cu soțul la o plimbare. Da, îl iubea pe Philip și îl iubea pe Dumnezeu, dar ajunsese să se supere pe libertatea lui și aproape că nu găsea niciodată timp pentru rugăciune. Astăzi, totul merge cu mult mai bine. Holly încă practică homeschooling, dar casa este curată, face mai multe lucruri, iar copiii sunt mai fericiți. Există mai puțin stres, mai puține conflicte și mai puține treburi casnice. Holly a fost vindecată de rănile din trecut care i-au tulburat sufletul și căsătoria. Iar partea cea mai bună e faptul că acum ea se roagă cel puțin o oră în fiecare zi și petrece timp cu Philip în fiecare seară. Holly a adus aceste schimbări grație a ceea ce ea numește Regula de viață a unei mame, un model de viață care combină înțelepciunea spirituală a mănăstirii cu înțelepciunea practică a unei mămici. Manualul lui Holly este mai mult decât o metodă de organizare; este o modalitate pentru mamele creștine de a răspunde chemării la sfințenie a lui Dumnezeu. Cu ajutorul propriilor tale reguli, poți să-ți gestionezi gospodăria, să te apropii de Dumnezeu, să-ți iubești mai mult soțul și să crești copii creștini buni. În aceste pagini înțelepte și practice, Holly vă arată cum.

Vrei să fii o soție și o mamă mai bună? Să ai mai multă ordine în viața ta? Să crești în comuniune cu Dumnezeu? Ești deja disperată? Cu ajutorul unui set de reguli personale, vei transforma maternitatea și poverile ei în vocația plină de bucurie care ar trebui să fie.

Află de la Holly Pierlot cum să pui la punct un manual de bună-viețuire pentru tine și familia ta, făcând să domnească pacea în căminul vostru, învățând să te apropii de Dumnezeu, să-ți iubești mai mult soțul, crescând copii credincioși.

De-a lungul acestor pagini pline de sfaturi practice și de înțelepciune, Holly Pierlot vă arată cum se poate reuși.

Cărţi care “hrănesc” sufletul: lecturi pentru Postul Paştelui

Meditaţii pentru Postul Mare
– din volumul „Un Tată care îşi ţine promisiunile” –
SCOTT HAHN

Plecând de la Geneză și ajungând până în vremea lui Isus, aceste meditaţii pentru Postul Mare scot în evidenţă personaje biblice precum Adam, Noe, Avram, Moise și David, care ne conduc la Cristos și sacrificiul său pentru noi. Săpând mai adânc în istoria bogată a legământului lui Dumnezeu cu noi, lectura fiecărei zile te îmbie să reflectezi profund de-a lungul Postului, culminând cu Paștile și încheind cu Duminica Milostivirii Divine. Mai mult, fiecare zi e îmbogăţită cu un verset din Scriptură, o rugăciune și o întrebare relevantă, toate cu scopul de a-l ajuta pe cititor să aprofundeze experienţa duhovnicească a Postului.

„În acest Post, speranţa mea este că tu vei dobândi o nouă viziune despre Tatăl veșnic care întotdeauna își împlinește cuvântul. Indiferent de obstacolele care apar, El niciodată nu‑Şi pierde din vedere ţelul: de a forma şi de a modela o familie umană care să se împărtăşească din iubirea infinită a Treimii.”  – SCOTT HAHN

>>> Citeşte mai mult


Strigătele lui Isus pe Cruce
– o antologie –
Arhiepiscop FULTON SHEEN

Când se apropie moartea, din inima omului ies cele mai frumoase cuvinte de iubire, adresate celor apropiați. La fel s-a întâmplat și cu Isus, care, ultimele Lui ceasuri, ne-a lăsat cele șapte cuvinte, atât de bogate în înțelesuri spirituale și adresate tuturor sufletelor.

Pentru prima oară, toate scrierile și meditațiile Arhiepiscopului Fulton Sheen despre cuvintele de pe urmă ale lui Cristos sunt adunate într-o singură carte. Sheen demonstrează că aceste șapte cuvinte alcătuiesc un catehism complet al vieții spirituale. Din ele, veți descoperi secretul de a trăi Fericirile, modalități de a evita păcate capitale precum invidia, mânia, desfrânarea și mândria, și cum să cultivați virtuțile cerești ale tăriei, prudenței, dreptății și carității.

Puține cărți se constituie într-o chemare atât de convingătoare la sfințenie și puține cărți sunt atât de influente din punct de vedere spiritual. Avându-l drept ghid pe Arhiepiscopul Fulton J Sheen, veți afla, de asemenea:

  • de ce, în timpul Pătimirii Sale, Isus nu Și-a afirmat niciodată nevinovăția
  • de ce Isus I-a cerut Taălui să ierte, dar nu a iertat El în mod direct
  • ce spune al treilea cuvânt de pe Cruce despre pofta trupească
  • de ce, asemenea lui Isus, cei mai nevinovați dintre noi trebuie să sufere
  • de ce, după ce Isus a rostit al patrulea cuvânt, întunericul a acoperit pământul
  • diferența dintre virtutea speranței și emoția speranței
  • cele șapte cuvinte adresate lui Isus în timp ce atârna pe Cruce și ce dezvăluie ele despre impactul Pătimirii lui Cristos asupra sufletului nostru
  • cum anume convertirea tâlharului bun este cheia convertirii lumii noastre moderne
  • de ce noi putem păcătui de o mie de ori și suntem iertați, iar îngerii care au păcătuit o singură dată nu sunt și nu vor fi iertați niciodată
  • de ce indivia însemnă negarea dreptății și a iubirii

>> Citeşte mai mult


Strălucirea lui Dumnezeu în zilele noastre
-Meditaţii la anul liturgic-
JOSEPH RATZINGER

„Sărbătorile creștine sunt atât de indispensabile vieții noastre deoarece ele nu reprezintă numai un prilej de timp liber. Prin ele putem să întâlnim, atunci când deschidem ochii, ceea ce este total în afara experienței comune, pe Cel absolut Altul, respectiv rădăcinile istoriei noastre, experiențele fondatoare ale umanității, iar de-a lungul lor putem experimenta iubirea eternă, care este adevărata sărbătoare a omului.”
– Joseph Ratzinger / Benedict al XVI-lea.

Joseph Ratzinger / Papa Benedict al XVI-lea ne oferă niște meditații profunde cu privire la ceea ce ar trebui să fie viața noastră întru Cristos trăită în acord cu marile sărbători ale anului liturgic. Astfel, acestă carte cuprinde gânduri despre probleme de maximă actualitate, precum cele ale păcii, sărăciei, nefericirii, alienării, dar și despre ce înseamnă respectul față de mediu, cum ar trebui să arate un bun conducător sau cum să dăm sens timpului nostru – toate acestea văzute din perspectiva semnificației sărbătorilor creștine. Prin aceasta el ne oferă un adevărat ghid de orientare spirituală în lumea de astăzi.

>> Citeşte mai mult


Trăind Evanghelia fără compromis
CATHERINE DOHERTY

În această carte pătrunzătoare, Catherine Doherty:

  • abordează cu înţelepciune unică şi claritate dilemele şi anxietăţile lumii moderne.
  • răstoarnă insecuritatea şi temerile lumii, arătându-ne modul prin care „sfânta insecuritate” ar putea fi calea cea mai dreaptă către pacea adevărată.
  • scrie  impresionant despre numeroase chestiuni luate în derâdere de societatea de astăzi: reînnoirea, sacrificiul, comunitatea şi multe altele.
  • explică modul în care putem învăţa să depăşim teama şi să trăim în pericol, toate acestea cu credinţă bucuroasă (dar niciodată naivă sau nerealistă) şi speranţă în Cristos.

O aristocrată rusoaică ce a renunţat la tot pentru a sluji săracilor din America de Nord, Catherine realizează o abordare pătrunzătoare şi aparte a realităţilor vieţii întru credinţă, atât în cazul celor aparent bogaţi şi liniştiţi, cât şi în privinţa celor săraci. Răspunsurile sunt uimitor de simple, dar bogate în înţelepciunea Evangheliei – şi cu rădăcini în convingerile Catherinei cum că trebuie să ne schimbăm noi înşine înainte de a aştepta schimbarea lumii.

Dumnezeu ne cheamă pe fiecare dintre noi care se declară creştin. Ne cheamă în mod direct. Nu există compromis în chemarea Sa: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea… Dacă Mă iubiţi, împliniţi poruncile Mele…”. Chemarea Lui este revoluţionară. Nu există nicio îndoială. Dacă noi, creştinii, am pune-o în practică, am schimba lumea în câteva luni…

> Citeşte mai mult

>>> Citeşte un fragment


Biruinţa asupra patimilor și păcatelor
Arhiepiscop FULTON SHEEN

Având în vedere că toate cele șapte păcate moarte i-au determinat pe dușmanii lui Hristos să-L țintuiască pe Cruce, putem găsi în exemplul suferinței și morții Sale mijloace sigure pentru a birui fiecare dintre aceste păcate, plus cheia pentru a înțelege – și a hrăni în propriul nostru suflet – fiecare virtute corespunzătoare.

Așadar, de exemplu, în aceste pagini pline de înțelepciune și speranță, Fericitul arhiepiscop Sheen ne învață nu doar cum să ne învingem lăcomia; el ne arată și cum să ne satisfacem foamea spirituală. Învățăm nu numai cum să depășim mândria, ci, mai mult, descoperim ce trebuie să facem pentru a crește în smerenie. Din răspunsul sfânt al lui Hristos la fiecare dintre cele șapte păcate de moarte care au dus la Răstignirea Lui, Fericitul Sheen trage mai multe învățăminte despre cum tu și cu mine trebuie să ne ocupăm de aceleași păcate, indiferent dacă le întâlnim în alții sau în noi înșine.

>> Citeşte mai mult


A fost răstignit. De ce?
-Şapte întrebări asupra morţii lui Iisus-
FRANCESCO LAMBIASI

Figura lui Iisus este fascinantă pentru omul de astăzi, dar crucea îl înspăimântă. Cum vom putea oare să ne povestim, aşadar, nouă înşine şi cum vom putea povesti copiilor nostril despre osândirea la moarte a Nazarineanului şi despre răstignirea sa, până la “marele strigăt” cu care şi-a dat duhul.
O intrebare ce înfricoşează, dar pe care episcopul Acţiunii Catolice, Francesco Lambiasi, o înfruntă cu curaj în această carte, chemând în ajutor trei experienţe care l-au pregătit bine pentru a putea schiţa un răspuns: pasiunea pentru Scriptură, competenţa de teolog şi obişnuinţa de a dialoga cu tinerii călătorind de-a lungul şi de-a latul Italiei. Dar, mai mult decât orice experienţă, îi este de ajutor îndelunga contemplare a chipului lui Iisus.

Subintitulată „Șapte întrebări asupra morții lui Iisus“, micuța carte a episcopului Lambiasi pune în evidență un paradox esențial și existențial: „figura lui Iisus este fascinantă pentru omul de astăzi, dar crucea îl înspăimântă“.

Perspectiva autorului pune în acord „povestirea evangheliilor și spiritul Scripturii“ și „cultura din zilele noastre“. 1. Oare Iisus a murit cu-adevărat pe cruce?, 2. Oare totul a fost scris și programat dinainte?, 3. Cum a înfruntat Iisus moartea?, 4. A înviat într-adevăr?, 5. De ce acea moarte ne mântuie pe toți?, 6. Ce fel de contemporaneitate există OARE între noi și Hristos?, 7. Ce legătură există oare între Crucea lui Iisus și a noastră?

>> Citeşte mai mult